Vara asta, alege să te întorci la tine.

Dragă suflet,

Îți scriu cu gândul la vacanțe. La cele reușite și la cele în care m-am întors mai obosită decât am plecat. Cu spiritul de aventură epuizat și nisip prin toate gențile, luni întregi. La ochelari pierduți, spritzuri reci și nopți calde, cu dans și dor de libertate.

Dar vine un moment, poate după multă muncă interioară, poate după ani de terapie, când începi să vrei altceva.

Odihna devine o alegere conștientă. Și sănătatea ta (fizică, psihică, emoțională) trece pe primul loc, înaintea dorinței de a bifa, de a demonstra, de a fugi.

Am terminat recent un proces intens de terapie de grup care a durat patru ani. Patru ani de confruntare, oglindire, și da, uneori iritare profundă. Țin minte ateliere care se terminau la 2 dimineața, pauze de țigară care mă scoteau din sărite, și momente în care simțeam că totul e prea haotic.

Dar la final, eram 9 femei. Niciuna nu mai fuma.

Așa funcționează uneori terapia. Nu te schimbă brusc. Dar, în timp, ajungi să te alegi pe tine.
Nu într-un sens egoist, ci într-unul profund și curajos. Înveți că confortul adevărat nu e hedonismul de moment, ci siguranța pe termen lung.

Nu mai fugi de disconfort cu țigări, mâncare, glume sau evitări. Îl înfrunți. Și-l transformi.

Am adunat câteva lecții din acești ani de grup și psihodramă – le las și aici, poate îți vorbesc și ție:

• Oamenii te privesc prin lentila în care te vezi tu.
• Judecata celorlalți doare mai ales când e ecoul propriei tale critici.
• Încrederea se câștigă în timp. Și se poate pierde brusc.
• Nu e nevoie să spui mereu ceva deștept. Unele tăceri sunt esențiale.
• Relațiile sănătoase capătă profunzime cu timpul. Cele toxice încep frumos… și devin din ce în ce mai grele.

Și poate cea mai importantă întrebare cu care rămân vara asta este:

De multe ori, reacțiile noastre „exagerate” sunt de fapt răspunsuri vechi, pe care corpul și sufletul nostru le-au învățat cândva, ca să poată supraviețui. Și azi, acel „atunci” bate din nou la ușă.

🧠 În terapie (mai ales în EMDR), învățăm să legăm firele dintre prezent și trecut. Să nu ne mai rușinăm de durerea noastră, ci să o înțelegem. Să nu mai fugim de ea, ci să o ducem până la capăt.

Vacanțele pot fi o pauză. Dar pot fi și un început.
Un spațiu în care nu mai fugi, ci te întorci la tine.

Ai grijă de tine vara asta. Alege lucruri care te hrănesc, nu doar care te distrag. Și dacă oboseala nu trece cu somn și relaxare... poate e altfel de oboseală. Și merită ascultată.

Cu drag,

Denisa Holl

psiholog clinician și psihoterapeut

P.S. Dacă vrei să-mi scrii, să-mi povestești despre vacanțele tale – cele bune, cele grele, cele vindecătoare – inboxul meu e deschis. Dar să știi că-ți voi răspunde cu inima deschisă,
🏝️ de undeva departe, dintr-un mic paradis cu plaje roz și cele mai albastre ape.

​​​