profile

Bună! Sunt psiholog pentru traumă și burnout și îmi place să ating inimi cu cuvinte alese.

Scriu despre traumă, burnout, relații, somn, anxietate și toate acele lucruri pe care încercăm să le gestionăm în tăcere. Despre cum trecutul continuă să ne influențeze prezentul. Despre ce se întâmplă cu noi atunci când funcționăm prea mult timp pe pilot automat. Despre cum putem înțelege mai bine legătura dintre minte, corp și sistemul nostru nervos.Dacă îți dorești articole scrise cu empatie, dar ancorate în știință, te invit să te abonezi.

Featured Post

Singurătatea salvatorului și conștientizarea propriei suferințe

Momentul în care nu mai poți duce totul singur Dragă Reader, Există un tip de singurătate care nu vine din lipsa oamenilor, ci din prea-plinul de responsabilitate. O singurătate care se naște devreme, înainte să știi ce este viața și înainte să înțelegi că nu este treaba ta să repari lumea. Poate că ai fost copilul care simțea tot. Cel care observa tensiunile înainte să fie rostite, care își ținea respirația când părinții se certau și care credea, în tăcerea lui, că dacă ar fi mai cuminte,...

există oameni care nu au avut unde să înflorească Dragă Reader, Există oameni care înfloresc precum cresc macii într-un câmp bun. Au avut lumină, au avut spațiu, au avut oameni care au crezut în ei și care i-au învățat, cu răbdare, că lumea poate fi explorată fără să te pierzi în ea. Au fost încurajați să încerce, să greșească, să se exprime și să fie ei înșiși fără teama constantă că vor fi respinși, criticați sau umiliți pentru asta. Și poate că tocmai de aceea, mulți dintre acești oameni...

Când nu mai știi ce ai nevoie cel mai simplu este să te menții ocupată, chiar dacă nu e ceea ce îți dorești Dragă Reader, Una dintre poveștile care m-a lovit în plex cel mai tare, pe parcursul dezvoltării mele și în procesul de a ieși din complexul salvatorului și din oboseala cronică, este povestea pantofiorilor roșii. Am citit-o în cartea Femei care aleargă cu lupii, de Clarissa Pinkola Estés. O carte cu multe povești și mituri, care explică arhetipurile feminine într-un mod psihanalitic...

Burnout-ul începe chiar din copilărie Dragă Reader, Nici nu mai știu cum să îi zic, burnout, epuizare emoțională, copleșire, oboseală cronică...însă cert este un lucru: îl trăim tot mai mulți și mai ales noi femeile, sunt afectate de fenomenul epuizării într-un paradox greu de explicat...suntem funcționale, reziliente, capabile să mutăm munții însă pe dinăuntru stoarse emoțional. Așa am funcționat și eu ani de zile, așa a fost și mama mea toată viață și așa sunt și majoritatea femeilor care...

Dacă te simți mereu obosită, s-ar putea să nu fie doar de la muncă Dragă Reader, A existat o perioadă în viața mea în care a fi obosită părea aproape parte din identitatea mea. Nu genul normal de oboseală care trece după o noapte bună de somn. Ci o oboseală mai adâncă. Genul care stă undeva în spatele ochilor și te însoțește toată ziua, indiferent cât de bine pare că îți merge viața din exterior. Sau de cât de multă cafea bei. Mult timp mi-am spus că este normal. Toată lumea este ocupată....

Cum te găsește toamna aceasta? Dragă Reader, La un moment dat, am crezut că a fi fericită, a fi bine cu mine însămi, înseamnă să pot face totul. Să am o rutină perfectă, să merg la sală de 4 x pe săptămână, să mănânc sănătos la fiecare înghițitură, suplimentele potrivite, dimineți cu journaling și seri cu recunoștință. Mi se părea că ordinea din viața mea e dovada că sunt bine. Că I have it all together. Până când venea toamna. Zilele se scurtau, lumina se ducea mai devreme cu tot cu...

Știi ce-am învățat în propriul proces terapeutic? Să nu-mi mai caut valoarea în ochii celorlalți.Să nu-mi mai explic durerea celor care n-au nici o dorință s-o înțeleagă.Să nu mai cer loc în spații în care simt că trebuie să mă micșorez ca să încap. Și știi ce s-a întâmplat când am început să fac asta? Mi-a fost… mai liniște.Nu liniștea aia statică. Ci una vie. Din aia în care mintea nu mai gonește în toate direcțiile. În care corpul nu mai strigă „sunt epuizat” pe tăcute.În care noaptea,...

Vara asta, alege să te întorci la tine. Dragă suflet, Îți scriu cu gândul la vacanțe. La cele reușite și la cele în care m-am întors mai obosită decât am plecat. Cu spiritul de aventură epuizat și nisip prin toate gențile, luni întregi. La ochelari pierduți, spritzuri reci și nopți calde, cu dans și dor de libertate. Dar vine un moment, poate după multă muncă interioară, poate după ani de terapie, când începi să vrei altceva. Odihna devine o alegere conștientă. Și sănătatea ta (fizică,...

Dragă Reader Vara e aici. Soarele încălzește tot, drumurile, gândurile, ritmul... Și totuși… e atât de ușor să treci pe lângă bucurie. Să rămâi blocat(ă) în „taskuri”, gânduri, presiuni, griji, notificări. Iar corpul tău… tace, dar nu uită. Îți șoptește prin oboseală, tensiune, iritabilitate sau acea anxietate surdă care pare că nu mai pleacă. Îți sună cunoscut? – Dormi, dar nu te odihnești. – Te simți epuizat(ă) după o simplă conversație. – Ți-e greu să respiri adânc sau să te simți „acolo”....

Sufletul tău merită o grădină frumoasă Dragă Reader, În mai am grădinărit.Și, fără să îmi propun, m-am gândit la cât de asemănătoare e grădina cu sufletul unui om. Ai nevoie să cureți ce nu mai folosește. Buruieni care cresc haotic, pământ uscat, rămășițe vechi. Să te asiguri că nu o invadează nici o creatură.Să alegi ce vrei să crești. Să uzi. Să ai răbdare. Să fii prezentă. trandafirii mei Și oricât de poetic ar suna, grădinăritul nu e doar frumos, e muncă.Așa cum și vindecarea nu e doar...